Secolul 21 îsi propune a fi o eră a vitezei, informaţiei şi evoluţiei spontane dar oare vor fi acestea posibile fără o răspândire uniformă a informaţiei printre tinerii zilei de azi (adulţii zilei de mâine), fără stoparea eroziunii societăţii intelectuale a prezentului? Şcoala, această marcă a evoluţiei omului spre o fiinţă cât mai dezvoltată şi demnă de prezentul în care trăieşte şi de viitorul la care aspiră este răspunsul acestei dileme şi de altfel singura opţiune de salvare a rasei umane prin conservarea acelor valori morale sacre care definesc condiţia umană.E posibil să regresăm atât de mult încât să se aducă un elogiu prostiei şi să ne complacem în situaţia în care se scot elevi analfabeţi pe bandă pe considerentul că programa este prea stufoasă sau că profesorii nu sunt remuneraţi suficient? De ce şcoala nu mai este la modă, poate pentru că tinerii nu mai au unde găsi modele şi repere care să le satisfacă aspiraţiile de trăitori ai secolului 21 şi regăsesc peste tot în jur exemple de oameni care nu prea au călcat pe la şcoală şi au reuşit totuşi în viaţă? Pledaţi în contextul actual social, economic pentru desfiinţarea societăţii de acest tip, pentru haos, anarhie sau pentru Umanism şi valorile umanului? Pledaţi pentru un Ulise modern care continuă să exploreze, să caute, să iscodească, să întrebe şi care nu se cufundă în plăcerile şi confortul oferit tinzând spre un grad tot mai ridicat de robotizare şi de uitare de sine? Propun o discuţie pe acestă temă! Aştept reacţii!
