Am deschis tema si pe blogul meu. Puteti comenta unde doriti.
...
Acum, la inceput de nou an, m-am gandit sa va impartasesc unul din gandurile mele, referitor la viata si la ce trebuie, si ce nu, sa facem. Si daca merita cu adevarat sa realizam ceva important, pentru noi, sau pentru ceilalti.
Din frageda tinerete am fost educat si apoi am invatat singur sa fac ce trebuie si cand trebuie. Am admirat modele si randuieli vechi, scrise sau nescrise, incercand sa le urmez intocmai, cu ilustrul gand al implinirii si multumirii de sine. Daca m-ati fi intrebat acum douazeci de ani, ce inseamna sa treci prin viata, v-as fi spus fara tagada: "Sa construiesti o piramida !". Hilar raspuns, avand in vedere ca habar nu avem nici astazi cine si cum a construit piramidele. Evident, in raspunsul meu faceam aluzie la a cladi ceva maret, care sa ramana in memoria celorlalti. In istorie sunt multe exemple de personalitati care au lasat in urma lor ceva important, de la carti si descoperiri stiintifice, la ctitorit de scoli.
De mai multi ani ma framanta o intrebare - oare merita sa alocam timp si resurse si sa facem sacrificii pentru implinirea unui vis, fie el si nobil ? Merita sa-i luam pe cei vechi drept exemplu ?
Am sa schitez doua raspunsuri:
1. Nu merita sa facem absolut nimic din ceea ce nu ne aduce un castig material imediat. Nu merita sa facem niciun sacrificiu pentru nimeni, pentru ca nimeni nu merita sacrificiul nostru. Oamenii sunt marunti, egoisti si nerecunoscatori. Nu au decat nevoi imediate si isi aduc aminte de tine, numai cand esti urmatorul pe lista, sau cand ii doare ... Cand nu le mai esti de folos, te arunca la cosul de gunoi, fara urma de regret.
2. Merita, pentru ca asa vom ramane in memoria colectiva. Oamenii sunt buni, recunoscatori si ne vor pomeni pururi ... in acatiste.
Va rog sa ma iertati, dar nu mai pot continua. Abia ma abtin sa nu rad in hohote. :)))
Astept si alte pareri despre impliniri, neimpliniri si ce conteaza cu adevarat in viata. Conteaza recunostinta semenilor ?
4 comentarii:
Oamenii sunt si buni, si rai, si egosti,si recunoscatori...astia suntem. Important cred eu e sa gasim binele si frumosul din oameni, sa faurim vise sa luptam pentru ele. Pe cei vechi ii putem lua drept exemplu pana intr-un anumit punct, sa fie o temelie...insa pe aceasta temelie sa construim ceva nou, mai bun. Si pentru fiecare conteaza cred recunostinta semenilor, fie ca e vorba o persoana sau de mai multe...suntem intr-o permanenta relatie cu ceilalti. E important sa daruiesti..insa pentru aceasta trebuie intai sa ai tu ce darui..sa-ti fie sufletul plin..caci despre astfel de bogatii vorbesc, pe langa astea vin si celelalte. Si se intampla sa ai si tu nevoie de cei din jur..si atunci trebuie sa stii sa primesti. La urma urmei..prin vise, prin ceea ce faci..exprimi ceea ce esti.
@fly2sky, oare poti darui la infinit ? :)
Nu poti darui la infinit...esti om...ai nevoie sa si primesti..e un schimb permanent..si e nevoie de un anumit echilibru..de aceea sunt atat de importante relatiile intre oameni.. de aceea exista si nevoia de recunostinta, bineinteles aceasta nu trebuie sa fie un scop in sine.
Si prin orice forma care te exprimi..cand creezi ceva, cand descoperi ceva, cand fauresti ceva...daruiesti altora ceva bun, chiar daca nu ai nici un scop anume sau o anumita destinatie.
Trimiteți un comentariu