Am uitat sa ne descoperim !

Singuratatea e o stare ciudata. Omul, in esenta lui, e o fiinta gregara. Are nevoie de colectiv sa se manifeste. Aici isi cauta modele si recunoastere. Am spus mai demult ca omul a inventat eticul si esteticul. Da, le-a inventat, pentru ca cele doua notiuni tin de comunicarea cu ceilalti. Daca te afli singur pe o insula, nu ai nevoie de ele. Nu iti pasa cum arati, daca faci pipi pe plaja sau injuri palmierii.
Cineva mi-a spus mai demult, pe o alta plaja, o chestie tare inteleapta - oamenii sunt singuri pentru ca exista un motiv sa fie singuri. Mare dreptate a avut !
Toata viata umblam besmetici dupa alti oameni. Fie ca sunt: colegi, parteneri de afaceri, prieteni, prietene ori neveste, avem permanent de impartit ceva cu ei, de regula bani sau sentimente.
In general, oamenii se cauta unul pe celalalt. Nu cred ca exista cineva care nu are nevoie de un prieten, partener de business sau iubit.
Cand ma aflu pe la cozi, mi se intampla sa intru in vorba cu oameni. Imi place sa provoc discutii, sa fac complimente, sa patrund minti diferite. Putini sunt oamenii care imi intorc spatele. Si cel mai ursuz, daca stii cum sa-l iei, isi deschide sufletul.
Am observat ca, cu cat vrem ca omul sa ne fie mai apropiat, cu atat suntem mai pretentiosi. Il dezmembram in mii de bucatele, pe care le masuram cu micrometrul. Cu timpul devenim din ce in ce mai meticulosi, incat la un moment dat uitam esenta.
Care este esenta ? Pai aceea ca nu exista oameni la fel. Si ca oricat am dori sa potrivim "bucatelele", ele nu se potrivesc. Acesta este unul din motivele pentru care oamenii raman snguri. Stiu pe cineva care s-a straduit din rasputeri sa transforme un barbat in femeie, si dupa zece ani a renuntat. :))
Un alt motiv este teama. Nu zambiti, sunt oameni care fug de oameni. Datorita lipsei de experienta, percep orice buna intentie ca pe o agresiune. Mi se intampla sa ma duc "peste cineva", eu spun "sa bat la poarta", cu bun simt si tact, si sa mi se tranteasca poarta in nas. Reactia mea imediata este de uimire, pentru ca am grija sa arat cine sunt si ce vreau intr-un mod cat mai detaliat. Apoi imi dau seama ca acel cineva "nu vede". Aici e vorba de perceptii, de sisteme si ierarhii valorice diferite. Ce pentru mine e rosu, pentru altul e verde. Si ma retrag discret.
Oamenii sunt singuri pentru ca au motive sa fie singuri. Stiti ce ? Am observat ca oamenii, cu cat isi doresc mai mult sa se apropie de cineva, cu atat se straduiesc mai mult sa n-o faca.
Daca am sta cu noi insine si ne-am analiza extrem de riguros calitatile si defectele (vazute de cei din jurul nostru), am descoperi aspecte extrem de interesante. Unii chiar constientizeaza asta si se duc la psiholog ca la un guru. Psihologul nu face altceva decat sa te incadreze in niste sabloane. Stiti cum face, exact ca popa, cand te duci la sfat, si iti spune ca faptele lui Dumnezeu sunt neintelese. Prin sfaturile pe care ti le da, incearca sa traseze o cale generala, mare cat pista de la Otopeni, lasand pacientului satisfactia descoperirii detaliului. Ei, uneori problema tocmai in detaliu sta ...:) De aceea se spune ca prietenul este oglinda sufletului. Dar prietenii nu spun, pentru ca ne iubesc si uite-asa n-o scoatem la capat.
Altii in schimb, bolnavi de narcisism, au impresia ca sunt perfecti. In sinea lor au ceva dubii, insa orgoliul si prostia ii opresc sa caute mai adanc.
Nimeni nu e perfect ! Cu totii avem defecte pentru altii si calitati pentru noi. Tot cineva imi spunea ca ajunsese sa iubeasca la cineva defectele. Ma rog, cred ca se referea la ceea ce vedea el, nu la ce vedeau altii. La urma urmei, iubirea inseamna acceptare.
Alteori singuratea nu se vede. Sunt cupluri sau persoane care, de la distanta par sa se inteleaga minunat, si in realitate sa fie exact pe dos. Am vazut personaje care, ziua erau vedete, fiind inconjurati de oameni, iar seara le era teama sa ajunga acasa.
Ar fi multe de spus, pentru ca subiectul e amplu.
Singuratatea e boala vremurilor in care traim. Vremuri care au facut ca stresul si goana dupa ban sa primeze in defavoarea sentimentelor adevarate. Vremuri care ne-au facut sa apreciem valori indepartate si sa ignoram universul din noi. Am uitat sa ne descoperim !

24 de comentarii:

DOAR NOI spunea...

uneori iti doresti singuratatea pentru a te regasi pe tine, a afla cine esti; ai evoluat sau nu? ai nevoie sa iti incarci bateriile cu frumos, ganduri, incredere.

sunt oameni care iti "fura" energia prin rautatea lor...

parca oamenii de azi nu mai sunt "prieteni adevarati" cum erau pe timpuri. cand intalnesti astfel de oameni... ti-e greu sa mai crezi ca sunt omenosi.

poate intrii in discutie cu oamenii pentru ca tu ai nevoie de socializare. dar poate ei vor sa stea sa se gandeasca la ale lor. poate tu de fapt vrei sa faci niste studii de sociologie psihologie si atat. oare chiar iti pasa de ceilalti? nu stiu...

ganduri bune, oricum...

pheideas spunea...

Da, uneori ... :)
Dar e usor sa dai vina pe ceilalti pentru ca nu te accepta, si sa nu faci eforturi sa constientizezi motivul.
Alteori cautam motivul si nu-l gasim. Incecam sa-l identificam pe chipul si atitudinea celor apropiati. Si tot nu reusim. Ajungem sa interpretam gesturi, ca avand legatura cu noi. Devenim deranjati si de cea mai mica aluzie cand, in realitate, sa nu fie nimic intentionat. Dar noi luam distanta si dam cu aghiasma in urma. :))

Diana spunea...

Mereu am spus că ceilalți sunt o bună cale spre a ne cunoaște pe noi înșine, prin intermediul lor. Sunt lucruri pe care noi nu le vedem la noi decât prin ei.
Singurătatea a devenit o cale aleasă benevol de foarte mulți oameni, pentru că așa cum ai spus, mulți se tem de semenii lor, se tem de socializare, se tem de discuții. Alții sunt dezamăgiți de oameni, și-au pierdut încrederea și aleg mai bine singurătatea. Rațiuni cam există pentru fiecare lucru.

fly2sky spunea...

Avem nevoie de ceilalti pentru a ne descoperi prin ei..si avem nevoie sa privim in noi..pentru a nu ne pierde in ceilalti. Dorinta de comunicare si de socializare, cred eu, exista in fiecare din noi..insa nu toti avem aceiasi capacitate de a ne exterioriza si de a empatiza.

@pheideas, poate persoana care a incercat sa transforme un barbat in femeie..a vrut doar sa fie inteleasa si apreciata ca femeie...si tu ai perceput altfel. Poate si acea persoana a crezut ca ti-ar placea sa aiba calitatile unui barbat pentru a o aprecia. E o parere doar..iar intuitia mea feminina imi spune ca e vorba de tine. Si daca e asa..cred ca ai invatat multe de la acea femeie. Pana la urma..cred ca astfel evoluam..cand reusim sa ne iubim si sa ne acceptam chiar diferiti fiind. Si de aceea nici un barbat nu e complet fara o femeie..nici invers, din punct de vedere psihologic in primul rand, abia apoi sexual.

pheideas spunea...

@Diana, cine spune ca e fericit singur, minte ! Natura ne-a facut doi sau mai multi. :) Nu ne putem impotrivi, iar daca o facem, ne distrugem psihic, fizic ...
Comentariul tau mi-a amintit de o problema des intalnita - cunoasterea prin ceilalti. Da, e o tema interesanta ...:) De ce devenim sensibili ? E paranoia, sau reactie fireasca la agresiune ?

pheideas spunea...

@fly, tie iti dau o alta tema pentru acasa - de ce vrem sa schimbam oamenii de langa noi ? Si cand nu reusim, cadem in depresii sau cautam in alte parti ... :))

pheideas spunea...

Sunt convins ca ati vazut sau trait sentimentul agresiunii verbale ... in sensul in care cineva va atrage atentia asupra unui defect si voi reactionati astfel: "Bine ca esti tu perfect !". Cati isi pun problema - oare nu are dreptate ? Cati recunoastem ca gresim ?

Diana spunea...

Eu cred că funcțonează ca un mecanism de autoapărare. E ca și atunci când pui mâna pe plita încinsă, automat te retragi repede. Așa merge și cu dezamăgirea. Dacă oamenii continuă să te rănească și să-ți înșele așteptările, atunci începi încet, încet să te îndepărtezi și atunci siguranța pare a fi doar în singurătate, fără a avea prea mult contact cu ceilalți. Cred că unii devin și paranoici, dar tind să cred că acolo deja e vorba de ceva patologic. În mod normal, un om ar trebui să își recape încrederea în ceilalți, sau cel puțin să lupte să nu devină un izolat printre ființe care, zic eu, sunt sociale încă de la naștere.
Tema asta, ca și multe altele, e lungă și presupune atâtea aspecte încât nu știu când am încheia subiectul. Asta dacă se poate încheia...

fly2sky spunea...

Intr-un fel am raspuns...cred ca in primul rand ne dorim sa fim intelesi, iubiti asa cum suntem..ori e greu sa te inteleag cineva diferit de tine. Sau poate fi vorba de prejudecati (ce le urasc pe astea !)..barbatul trebuie sa..femeia trebuie sa..De ce nu esti asa? Treci imediat in tipar! :))

Diana spunea...

Știți ce se spune? Că urâm la ceilalți doar lucrurile care se regăsesc și în noi înșine. Acele lucruri care există în noi, dar nu le scoatem la iveală, care sunt într-o formă latentă.

pheideas spunea...

Nu chiar toate ... eu urasc mediocritatea si superficialitatea. Insemna ca sunt la fel ? :) Poate am o sensibilitate pentru perfectiune ... asta cu siguranta ! :)) Dar constientizez si incerc sa nu devin paranoic.

pheideas spunea...

@fly, oamenii apeleaza la tipare, din pacate devenite anacronice. E una din marile probleme ale societatii romanesti.
Cand cineva ne spune ca suntem intr-un fel, trebuie sa-l credem ? Daca insa zece ne spun la fel, ar trebui sa luam aminte.
E greu sa fii original intr-o lume conventionala. De cand ma stiu, mi-a placut sa fiu un outsider.:) Multa vreme am crezut ca sunt anormal, pana cand am vazut ca mai sunt si altii ca mine.
Cred ca recunoasterea este o mare problema.
Cand toti merg intr-o directie si tu vrei in alta, inevitabil vei fi impins la margine si vei trai in singuratate. Of, istoria e plina de astfel de exemple.
99,9999 % din oameni vor sa fie conventionali. Adica la fel ca ceilalti. Pe restul, gena ii face altfel. Cred ca vine din toate adunate - educatie, cultura, pattern ... E o calitate sau un defect ? Cred ca nici una nici alta. Suntem doar noi si atat si ca sa ne facem loc in societate, ar trebui sa avem pregatita cate o masca. :)

pheideas spunea...

Daca nu ne adaptam, riscam sa nu ne implinim niciodata si sa bantuim prin societate. E ca si cum ti-a cumpara un dulap, l-ai monta pe un perete si pe urma ar veni rudele si si-ar da cu parerea - ba e mai bine pe peretele ala, ba pe celalalt - de il pui pe roti pana la urma. :))
Esenta nu este sa ne conformam, sa copiem ... ci sa fim unici si sa fim mandri de asta. Iar pentru restul oamenilor, sa ne adaptam. Sa nu-i judecam ca nu ne seamana, ci sa-i luam ca atare cu bune si rele.

Liliana spunea...

Singuratatea este preţul pe care îl plătim că ne-am născut în această perioadă modernă, atât de plină de libertate, de independenţă, dar şi de multă superficialitate şi egoism propriu exacerbat.
Unii oameni preferă să se izoleze din varii motive, cum s-a spus deja, pentru că nu se regăseşte în tiparul existent sau este un melancolic, singuratic prin natura lui, a suferit diverse decepţii atât în plan personal cât şi social, profesional...
Revenind la titlul postării, sunt de acord cu tine! Am uitat să ne descoperim, să fim autentici în trăiri, originali, să fim noi înşine.

pheideas spunea...

"Singuratatea este preţul pe care îl plătim că ne-am născut în această perioadă modernă, atât de plină de libertate, de independenţă, dar şi de multă superficialitate şi egoism propriu exacerbat." Perfect adevarat !

fly2sky spunea...

@pheideas..spui de sensibilitate pentru perfectiune..poate detaliezi asta intr-o postare. Inteleg sensibilitatea pentru frumos..dar frumusetea nu o vad echivalenta cu perfectiunea, e asa reletiva si de multe ori apare dintr-o impletire a imperfectiunii cu perfectiunea. "Perfect"..parca e un tipar..gasesc ca ar fi plictisitoare perfectiunea :)

pheideas spunea...

pai nu e echivalenta. ambele sunt afectiuni, dar incadrate la boli diferite. :))

fly2sky spunea...

:))) corect. E cineva normal in lumea asta??

fly2sky spunea...

cum era melodia "toti suntem putin luati" :))

pheideas spunea...

luati pe la spate ?

fly2sky spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
fly2sky spunea...

:)) acum nu toata lumea isi da seama, iar dintre cei care isi dau seama putini recunosc :)
toti suntem putin luati

fly2sky spunea...

luati de val :)

Joker spunea...

Nu. Dusi de val!!